Lactate: laptele smintinit, iaurtul preparat din lapte degresat, laptele
batut, brinza slaba de vaca, zerul.
Carne si peste: carnea slaba de vaca, vitel, gaina (fara piele), vinatul
(caprioara, iepure), pestele alb (lin, salau, biban, stiuca, lostrita)
fiert in apa, fript la gratar, arsol sau perisoare dietetice.
Oua: oul va fi permis sub forma de albus fara nici o restrictie (in spume,
sufleuri, biscuiti, bezele etc), galbenusul fiert moale fiind admis doar o
data, de doua ori pe saptamina.
Piinea: alba sau integrala de griu sau de secara, graham, in cantitate
redusa 100-200 gr, prajita sau veche de 1-2 zile (nu foarte proaspata sau
calda).
Legume: legumele vor avea pondere deosebita la masa bolnavului de inima;
acestea swe vor consuma proaspete sau fierte in aburi (sote - in oala sub
presiune), dintre care spanacul, loboda, laptucile, papadia, morcovii,
ardeii, rosiile, fasolea verde, cartofii se vor oferi ca salata, soteuri,
pireuri sau fierte a la grec. Se vor exclude din alimentatia bolnavului de
inima legumele foarte bogate in celuloza, acestea fiind greu digerabile,
ca: fasolea uscata, telina, varza de Bruxelles, ridichile, lintea,
mazarea.
Supe, ciorbe, borsuri: vor fi permise numai cele de legume - limpezi,
supele-creme sau cele cu carne slaba (peste), degresate, limpezi sau cu
perisoare dietetice.
Grasimi: acestea vor fi reduse la minimum, fiind permise in salate si
mincaruri doar cele vegetale, bogate in acizi grasi polinesaturati (uleiul
de porumb, de soia, de floarea- soarelui, margarina)
Condimente: se reduc la cele aromate
Fructe: vor fi indicate, mai ales cele cu un continut redus de grasimi si
glucide ca: mere, portocale, capsuni, zmeura, pepene verde, afine,
coacaze, cirese, piersici.
Bauturi: acestea constau in apa consumata dupa sete (chiar la hipertensivi
cu conditia sa nu fie bauta in cantitate mare o data), ape minerale sarace
in sodiu, ceaiuri, sucuri de fructe sau de legume. Daca sucurile de fructe
sau legume pot fi consumate intre mese sau la masa, apa se recomanda a fi
bauta la sfirsitul mesei pentru a nu dilua sucurile digestive si a nu
deranja astfel digestia. Cafeaua naturala sau in amestec cu nautul poate
fi uneori permisa celor care sint obisnuiti, la fel ca si consumarea unor
cantitati reduse de alcool (vin sec, un pahar la o masa, de 2-3 ori pe
saptamina)
O treime din numarul total de decese la nivel mondial este cauzata de BCV, care constituie astfel principala cauza de deces pe plan mondial. Mai mult, BCV sunt responsabile de mai multe decese in lume decat cancerul, insuficienta respiratorie cronica si diabetul zaharat cumulate.
- Pe langa impactul pe care il au asupra tarilor si populatiei ca factori de deces, BCV constituie totodata o cauza majora de handicap si afectiuni cronice, reprezentand o povara considerabila pentru sistemele medicale si economie. Pana in 2020, se estimeaza ca BCV vor deveni principala cauza de handicap, devansand bolile infectioase.
- BCV afecteaza tot mai multe persoane de varsta medie, reducandu-le veniturile si potentialul de economisire. In 2003, BCV au costat Uniunea Europeana 169 miliarde de euro, in vreme ce costul anual in Statele Unite a fost estimat la 403 miliarde de dolari pentru 2006. O reducere a mortalitatii si morbiditatii prin BCV ar avea un efect benefic major asupra costurilor in crestere ale ingrijirii medicale, si ar favoriza dezvoltarea socioeconomica a comunitatilor si natiunilor. Impactul bolilor cardiovasculare - Se estimeaza ca 17 milioane de oameni mor anual din cauza BCV.
- La fiecare doua secunde survine un deces ca rezultat al BCV, un atac de cord la fiecare cinci secunde si un atac cerebral la fiecare sase secunde. - Dintre cele 17,5 milioane de decese cauzate de BCV in 2005, s-a estimat ca 7,6 milioane au fost determinate de cardiopatie ischemica si 5,7 � de atacuri cerebrale. - Din cele 10 miloane de oameni care supravietuiesc anual unui accident vascular cerebral, peste 5 milioane raman cu dizabilitati permanente, devenind o povara pentru familii si comunitati. - Numarul total de decese cauzate de BCV se estimeaza sa ajunga la aproximativ 25 milioane pana in 2020.
Alimente interzise in regimul bolnavilor cardiaci
Lactate: laptele integral sub orice forma, brinzeturi grase si fermentate,
smintina, frisca, untul.
Carne si peste: carnea grasa de orice fel (vita, porc, rata, gisca si
altele), pestele gras, mezeluri, afumaturi, conserve, moluste si toate
organele (creier, ficat, rinichi, maduva, fudulii).
Oua: galbenusul sau preparatele pe baza acestuia sub forma de creme,
maioneze.
Grasimi: untura, seul, untul.
Legume: fasolea uscata, telina, varza de Bruxelles, ridichile, lintea,
mazarea uscata.
Fructe: alune, migdale, arahide, nuci, smochine, curmale, pepene galben,
caise. Bauturi: toate bauturile alcoolice, cafeau naturala, cacao etc.
